PD si PNL isi impart deja ministerele

Echipele de negociatori ale PD si PNL si-au impartit deja o parte din portofoliile viitorului cabinet, pe care-l vor constitui in cazul in care vor castiga alegerile. Potrivit unor surse din echipa de negociatori, democratii au arvunite deja Ministerele Apararii, Justitiei, Protectiei Sociale si Transporturilor, iar PNL ar lua Industriile, Privatizarea si Externele. PD se pare ca-i are deja pregatiti ca ministri pe Gheorghe Barbu (Protectie Sociala), Sorin Frunzaverde (Aparare), Emil Boc (Justitie) si, probabil, Anca Boagiu (Transporturi). In cazul in care fostul ministru al Industriilor, Radu Berceanu, nu va primi si el un minister, partidul l-ar putea sustine pentru presedintia Camerei Deputatilor. Totusi, negocierile pentru impartirea ministerelor intre PD si PNL nu s-au incheiat, o serie de portofolii fiind inca disputate. Negocierile celor doua echipe continua, in aceasta saptamana si in urmatoarele, pana pe 25 septembrie cel tarziu, discutiile axandu-se acum pe componenta Guvernului si pe portofoliile care ar urma sa revina PNL si PD. Deoarece sefia Executivului va reveni, cel mai probabil, Partidului Democrat, liberalii se considera indreptatiti sa aiba un numar mai mare de ministri si un post de vicepremier. Dupa cum ne-au declarat surse din PNL, liberalii nu vor renunta in nici un caz la Ministerul Finantelor, detinatorul portofoliului urmand sa primeasca si rangul de ministru de stat. Pe de alta parte, PNL si PD vor merge pe liste comune la alegerile locale din Bucuresti, avandu-l drept candidat la Primaria Capitalei pe liderul pedist Traian Basescu. Asa au convenit echipele de negociatori ale celor doua partide, candidatura comuna la Bucuresti urmand sa fie inscrisa in protocolul aliantei. PNL va avea si un viceprimar, urmand ca pedistii si liberalii sa-si imparta egal primariile de sectoare, cate trei la fiecare formatiune, si sa aiba un numar echivalent pe listele de consilieri. Aceasta hotarare il nemultumeste pe seful organizatiei bucurestene a liberalilor, Ludovic Orban, care si-a anuntat in urma cu cateva luni intentia de a candida la Primaria Capitalei. "Este o greseala grava pentru PNL si rezultatul aliantei. PD si PNL ar obtine, separat, mai mult, cu siguranta. Noi vom avea un scor mult mai slab din cauza absentei unui candidat propriu la primarie. Normal era sa fie consultata si Conferinta Municipala. Practic, suntem pusi in fata faptului implinit", ne-a declarat Orban.

PSD, acuzat de PNL ca mituieste electoratul

asurile de protectie sociala anuntate marti de partidul de guvernamant sunt socotite de PNL drept incercari de "cumparare" a alegatorilor in apropierea campaniei electorale. "Cele 11.000 de miliarde alocate acestor masuri fac parte din strategia PSD de mituire a populatiei. La fel a procedat si guvernul Vacaroiu la inceputul lui 1996, care a fost si el an electoral", a afirmat, ieri, intr-o conferinta de presa, purtatorul de cuvant al PNL, deputatul Eugen Nicolaescu. El a spus ca actiunile PSD vor afecta grav deficitul bugetar convenit cu FMI si a criticat faptul ca acesti bani vor fi luati tot de la "sectoarele napastuite", adica Sanatatea, Invatamant si Cultura. Liberalii cred ca nu prin astfel de masuri va creste nivelul de trai al populatiei. Conform lui Eugen Nicolaescu, viitorul program de guvernare al aliantei PNL-PD va prevedea, printre altele, reducerea la 16% a cotelor de impozitare pe venit, profit, precum si TVA, masura care va conduce la cresterea veniturilor nete ale cetatenilor si ale agentilor economici. "E vorba de un mecanism psihologic al contribuabilului, care atunci cand vede o cota unica de impozitare, care este si mai mica, isi va plati taxele si impozitele", a mai spus Nicolaescu.

Viorel Pana "va executa diferite chestiuni" in grupul PSD

Pesedistii sunt neintrecuti in a propune functii fara continut oamenilor pe care i-au racolat din alte partide. Cel mai recent caz este cel al senatorului Viorel Pana, demisionar din PD si proaspat membru al partidului de guvernamant. Initial, grupul parlamentar al PSD din Senat fortase regulamentul acestei Camere, numindu-l pe Viorel Pana drept cel de-al treilea vicelider de grup, dupa Dionisie Bucur si Maria Antoaneta Dobrescu. Protestele PD, care criticase faptul ca regulamentul nu permite decat maximum doi vicelideri de grup, i-a facut pe senatorii PSD sa scorneasca o noua functie pentru Pana. El va fi vicelider, dar numai in interiorul grupului PSD, dupa cum a explicat, candid, presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu: "Domnul Pana nu va avea functie de reprezentare, cum au ceilalti doi vicelideri. El va executa diferite chestiuni in interiorul grupului. Treaba noastra care! Putem sa avem si 20 de vicepresedinti de grup". Viorel Pana va fi, deci, un fel de vicelider onorific. Si, ca sa nu se simta stingher in aceasta functie fara atributii clare, PSD si-a numit, intr-o functie similara, o piesa grea, pe Doru Ioan Taracila. Astfel, grupul PSD din Senat va avea, in premiera parlamentara, doi vicelideri "plini" si doi de rezerva sau onorifici.

Astoria - un hotel de trei stele la Iasi

Hotelul Astoria (fost Victoria), amplasat in inima Iasiului, pe legendara "ulita" Alexandru Lapusneanu, inaugurat de presedintele Ion Iliescu, a fost clasificat la trei stele. Hotelul a fost dat in folosinta in anul 1923 si supus acum unei costisitoare renovari si reamenajari. Astoria se afla la intersectia marilor centre comerciale, la nici 5 minute de gara si la 20 de minute de Aeroportul International Iasi. In aceasta perioada, hotelul percepe tarife promotionale. Pana se vor convinge clientii de calitatea amenajarilor si serviciilor, preturile la cazare raman la nivelul hotelurilor de doua stele: 990.000 de lei, pe noapte, o camera dubla. Camerele single se pot inchiria cu echivalentul in lei a 22 euro, cele duble cu 28 euro, duble in regim de single cu 22 euro, iar apartamentele cu 35 euro, preturi care includ TVA. Pentru grupuri mai mari de 10 persoane, reducerile sunt de 10 la suta.

Busteniul viseaza sa ajunga in topul statiunilor montane

n luna decembrie se va inaugura la Busteni cea mai moderna partie de schi din tara si din sud-estul Europei, asa cum se lauda edilii statiunii. Este vorba de partia Calinderu, in curs de amenajare la standarde internationale, cu fonduri europene. Se spera ca toata aceasta actiune va contribui la dezvoltarea durabila a Busteniului si la relansarea orasului in topul celor mai cautate statiuni montane din Romania. Partia Calinderu este amplasata pe un versant al masivului Caraiman, la circa 1 km distanta de centrul localitatii. Drumul de acces este in curs de modernizare, in cadrul aceluiasi proiect. Investitia - care a depasit 5 milioane de euro - cuprinde urmatoarele obiective: amenajarea propriu-zisa a partiei, o instalatie de transport pe cablu, una de zapada artificiala, echipament de nivelare pista, o retea de distributie a apei in lungime de 2,2 km, o retea de canalizare de aceeasi lungime, drumuri de 2,8 km, un pod peste raul Valea Alba. Edilii sustin ca instalatiile din proiect sunt cele mai moderne din partea aceasta de Europa. Partia are o lungime de 1.300 m, o latime medie de 40 m si o panta medie de 37 la suta; este prevazuta cu doua variante de sosire, pentru avansati si pentru incepatori. Va putea fi folosita pentru competitii sportive de slalom urias, cu grad de dificultate peste medie, si va fi dotata si cu instalatie de iluminare. Instalatia cu care beneficiarii se mandresc cel mai mult este telescaunul cu cuplaj automat, care va functiona pe o lungime de 1070 de metri, la o diferenta de nivel de 295 m. Capacitatea de transport va fi de 1.200 persoane pe ora. Vehiculele, sub forma de scaune cu patru locuri, se cupleaza si decupleaza automat de cablul purtator la intrarea si la iesirea din statii. Scaunele sunt prevazute cu copertina transparenta care se cupleaza si decupleaza automat la imbarcarea/debarcarea schiorilor. Timpul de urcare este de 3,5 minute, telescaunul urmand sa functioneze in regim permanent, atat vara, cat si iarna. Pe timp de noapte, scaunele se pot demonta si pastra intr-un depozit. Cat priveste instalatia de produs zapada, aceasta cuprinde 21 de hidranti si 4 tunuri de zapada artificiala, si va permite ca partia sa fie practicabila pe toata durata sezonului (15 decembrie - 31 martie). Apa necesara urmeaza sa fie captata din paraul Valea Alba, stocata intr-un rezervor de 5 milioane litri si pompata la presiune in tunurile de zapada. In regim de functionare de 8 ore pe noapte, instalatia poate acoperi toata suprafata partiei cu un strat de 20 cm. Viceprimarul Busteniului, Alexandru Campeanu, care a urmarit indeaproape realizarea proiectului, spune ca podul peste Valea Alba este aproape gata, un pod solid, categoria 1 A, "peste care trece si tancul". Pe termen lung, vicele viseaza sa ridice o tribuna la sosirea din traseu, un centru salvamont, unul SMURD, scoli de schi, o serie de centre de inchiriat, restaurante si buticuri, centre de cazare etc. S-a discutat chiar ca toate constructiile realizate sa fie unitare ca stil si arhitectura, astfel incat zona sa nu capete aspectul pestrit al aglomerarilor imobiliare postrevolutionare. In teorie, toate bune si frumoase, ramane de vazut ce va fi gata pana in decembrie. Viceprimarul spune ca, odata inaugurata partia, statiunea va fi in stare sa asigure adapost turistilor, capacitatea actuala de cazare fiind de 2.500 de locuri, plus ce se mai gaseste la particulari. Preturile la pensiuni si la vile variaza intre 150.000 si 500.000 de lei pe noapte, si bate spre doua milioane in apartamentele de lux ale hotelurilor din localitate. Mai ramane de rezolvat chestiunea entertainmentului, slabut in Busteni, ca si cea foarte importanta a suprafetei schiabile. Fiindca orice statiune montana care se respecta ofera nu una, ci zeci de partii de schi. Cei din Busteni viseaza sa mai construiasca o partie si 400 locuri de cazare, intr-o zona controversata, pe Valea Cerbului.

De la anul, intre Bucuresti si Campina se va "zbura" pe drumul de fier cu 160 km/h

Din ianuarie anul viitor, pe o buna parte din distanta Bucuresti-Campina se va putea "zbura" pe calea ferata cu viteza, nemaiintalnita in Romania, de 160 km/h. Intarzierile mari care devenisera in ultimul an un lucru obisnuit in Gara de Nord din Bucuresti se vor diminua, incet, incet. Pana la sfarsitul anului viitor relatiile de Intercity, vor ajunge la 12, la care se vor adauga doua sezoniere. Trenurile Intercity, pentru care tarifele s-au apropiat de cele de "rapid", vor avea numai vagoane noi si modernizate. Trenurile rapid si accelerat se vor transforma in interregionale si vor fi dotate cu vagoane reconditionate. "Personalul" va deveni "local" - va asigura legaturi in zona marilor orase si pe sectii secundare - pe care vor fi folosite in special automotoare. Daca inghetati in trenuri sau gasiti mizerie, de astazi incepand puteti reclama la numarul 0800.88.44.44 (apel netaxabil). Acestea ar fi, in linii mari, noutatile mersului trenurilor care intra in vigoare de la 15 decembrie, pentru urmatorul an. "Mersul" in forma traditionala tiparita costa 50.000 de lei. Cu detalierea mersului pe regionale

Gazele din import - mai putine si la presiune mai mica

In ultimele zile, consumul zilnic de gaze al populatiei a crescut de 2,5 ori comparativ cu finele lunii noiembrie. "Acest nivel reprezinta circa 73% din potentialul maxim al productiei interne (inclusiv inmagazinarile de gaze din intern)", potrivit Ministerului Industriei si Resurselor (MIR). Deoarece fenomenul de racire a vremii este extins la nivel continental, se inregistreaza dificultati ale livrarilor de gaze din import, si anume: scaderea presiunii de la 35 barr la 21 barr in punctul Isaccea si reducerea cantitatilor livrate cu 2 milioane m3/zi sub nivelul contractat, mai semnaleaza MIR. Tinand cont de aceasta situatie, conducerea ministerului a dispus: activarea integrala a depozitelor subterane; mentinerea pe niveluri maximale a productiei interne; restrictionarea livrarilor catre agentii economici restantieri ai Distrigaz Nord si Sud. "Alimentarea cu gaze decurge bine, iar deficientele se remediaza imediat ce sunt semnalate", dau asigurari reprezentantii MIR.

150 de miliarde lei de la buget pentru Unitatea 2 Cernavoda

Guvernul a aprobat suplimentarea cu 150 miliarde lei a bugetului Ministerului Industriei pentru urgentarea lucrarilor la obiectivul de investitii Unitatea 2 Cernavoda. Masura a fost necesara pentru acoperirea datoriilor acumulate catre furnizorii interni de bunuri si servicii. Finantarea acestui proiect era prevazuta sa se realizeze din surse interne si din credit extern, care sa sustina plata bunurilor si serviciilor pentru furnizorii externi. In aceste conditii, s-au angajat lucrari care sa permita mentinerea graficului de constructie si de punere in functiune stabilit initial.

Revolta cooperatorilor nu impresioneaza Cabinetul Nastase

"Guvernul doreste sa sprijine activitatea cooperatorilor si recunoaste caracterul privat al cooperatiei", a declarat Silvia Ciornei, ministrul pentru IMM si Cooperatie. Mesajul a fost transmis, ieri, reprezentantilor cooperatiei mestesugaresti si de consum, cu ocazia unui seminar cu tema "Imbunatatirea cadrului legislativ privind organizarea si functionarea cooperatiei in Romania". Ministrul Silvia Ciornei intentioneaza sa supuna spre aprobare Guvernului proiectul de ordonanta de urgenta privind cooperatia, elaborat de MIMMC, pana la finele anului in curs, motiv pentru care a invitat experti internationali, reprezentantii sistemului cooperatist si parlamentari la o analiza finala a acestuia. Dupa discursurile oficiale de inceput, seminarul, care se dorea a fi un dialog intre parti, s-a transformat intr-un scandal. Nefiind de acord cu actul normativ propus de MIMMC, reprezentantii cooperatorilor s-au lansat in insulte, acuze la adresa Guvernului, respectiv a ministrului Silvia Ciornei. "Dvs. nu ne iubiti, d-na ministru. Va intereseaza doar patrimoniul cooperatiei!", a strigat dl. Tanase de la Radiotehnica, reusind s-o supere pe d-na ministru, care, la capatul unui sir de insulte, a cerut acestuia sa paraseasca sala. "Cooperatia mestesugareasca are statut, norme interne, de care Guvernul trebuie sa tina cont. Nu suportam sa ne conduca statul", a precizat un alt cooperator din sala, adresandu-i-se d-nei ministru: "Daca credeti ca ministerul dvs., cu dl. Voiculescu, ne poate ajuta, va inselati". Reprezentantii sistemului cooperatist sustin ca "actul normativ incalca drepturile de proprietate ale cooperatorilor", neacceptand un control al statului in sectorul privat. Presedintele CENTROCOOP, Nicolae Gavrila, a precizat ca "ministerul nu i-a consultat in elaborarea actului normativ", pledand pentru proiectul promovat de deputatul PSD Ioan Rus. Participantii la seminar s-au mai aratat nemultumiti de varianta aleasa de Guvern - ordonanta de urgenta, si nu lege. Sustinand ca "nu este o lege a Partidului Umanist", ministrul Silvia Ciornei a prezentat modificarile aduse actului normativ pe parcursul celor aproape 6 luni de la elaborarea acestuia (vezi caseta alaturata). In urma seminarului, se vor mai face schimbari la textul ordonantei (daca se impune), ministrul pentru IMM Silvia Ciornei fiind hotarata sa promoveze ordonanta in Guvern cat mai repede posibil. Modificarile aduse ordonantei privind cooperatia * Consiliul National al Cooperatiei a disparut ca entitate; . Registrul Cooperatorilor va fi administrat de Registrul Comertului; . Rolul statului: stabilirea politicilor si strategiilor de dezvoltare a sectorului cooperatist; organizarea si gestionarea Registrului; verificarea respectarii legislatiei; * Fondul de promovare si dezvoltare a miscarii cooperatiste va fi constituit din banii incasati de stat din TVA perceputa la vanzarea activelor (si nu din profitul brut sau veniturile cooperativelor).

Convorbirile telefonice - cu 20% mai ieftine

Dupa doua saptamani de negocieri, Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) si RomTelecom au stabilit tarifele de interconectare cu reteaua publica de telefonie fixa. Astfel, la interconectarea locala (in interiorul aceluiasi judet), tariful este 1,15 euro centi/minut, pentru interconectare simplu tranzit (cu cele opt centrale zonale ale RomTelecom) tariful este de 2,1 euro centi/minut, iar pentru interconectare dublu tranzit (la comutatorul care ruleaza convorbirile nationale si internationale) tariful este de 2,5 euro centi/minut. Presedintele ANRC, Ion Smeeianu, a declarat ieri ca in aceste conditii operatorii vor putea oferi servicii catre utilizatorii finali in medie cu 20% mai ieftine decat in prezent. Smeeianu a declarat ca noile tarife sunt mai reduse decat cele practicate atat in tarile candidate la Uniunea Europeana, cat si in tarile membre ale Uniunii Europene.

Unde sunt mestesugurile de altadata?

Obiectele de ceramica sau de lemn, tesaturile din borangic sau din lana se gaseau, cu cateva zeci de ani in urma, in targurile de la tara, neavand conotatia de decorativ, ci de utilitar. Apoi, simbolurile primordiale, culorile si formele au trecut de pe lavite, sobe si din gospodarii pe peretii sau in colturile caselor cu interior modern. Au ajuns sa fie cautate pentru autenticitatea pe care o aduceau, pentru faptul ca aminteau de o perioada in care materialele erau lemn, ceramica si piatra, nu plastic sau tot felul de inlocuitori, iar culorile erau vegetale. Acum, centrele in care se pastreaza si perpetueaza traditia sunt din ce in ce mai putine. "Daca la inceputul secolului XX, erau inregistrate aproape 500 de centre producatoare de ceramica, la mijlocul secolului erau repertoriate in jur de 240, pentru ca acum situatia sa fie destul de delicata", ne-a declarat Georgeta Rosu, director de programe la Muzeul Taranului Roman. Nu neaparat pentru ca ar lipsi interesul cumparatorilor, fie ei romani sau straini, ci pentru ca mestesugurile incep sa se piarda odata cu trecerea timpului si cu disparitia mesterilor batrani, ai caror urmasi nu au mai fost interesati sa invete secretele meseriei. Un caz cu totul aparte este cel al tesaturilor din borangic: "Sa cresti viermi de matase, sa-i ingrijesti, apoi sa le prelucrezi matasea este un proces extrem de costisitor si riscant, asa ca preturile de vanzare ale tesaturilor ar trebui sa fie foarte ridicate. Din pacate, nu mai este aproape nimeni in Romania care sa isi asume toate aceste riscuri si astfel panzele minunate, cu nuante de verde, galben sau alb pur, in functie de varietatea de dud cu care erau hraniti viermii de matase, ca si modelele cu care erau decorate tesaturile nu vor mai putea fi gasite. Tot ce se vinde acum in Galeria de la MTR sau la Targurile organizate aici sunt piese vechi, de 40-50 de ani, achizitionate de la cei care inca le mai au, la sate", a continuat Georgeta Rosu. O situatie mult mai fericita este cea a olaritului. Mai sunt inca centre puternice, in care si tinerii au preluat mestesugul de la parinti si de la bunici. "Un exemplu ar fi cel al familiei Vicsoreanu, de la Horezu. Dupa moartea batranului Vicsoreanu, cei care au continuat au fost sotia sa, fiica unui olar renumit si fiul sau. Ei sunt celebri prin spiralele, care se unesc din loc in loc si ajung sa semene cu o panza de paianjen. Ornamentul, dispus pe fonduri de alb ivoriu, cu combinatii de brun, verde, rosu-caramiziu, poate aparea pe intreaga suprafata a obiectelor sau doar pe margini. Tot in Valcea, la Vladesti, este vestita familia lui Dumitru Schiopu, fiica acestuia modeland miniaturi, de fapt jucarii, care au ajuns acum celebre. Familia Trusca, din Romana, a pus bazele unui centru de olarit, situat in apropiere de Oboga, renumit pentru ulcioarele de nunta, pe care se gasesc foarte multe simboluri, reprezentand fertilitatea si prosperitatea. Nu trebuie uitat nici centrul de la Corund, ceramica de aici vanzandu-se atat in Romania, cat si in Ungaria. Acolo, fiecare familie are la poarta un mic magazin, in care, pe langa ceramica, se vand impletituri din nuiele si din panuse de porumb, ca si vestitele borcane cu muraturi". Ar mai fi ceva de spus si despre sculptorii populari in lemn, care fac atat obiecte utilitare, cat si decorative, si in familiile carora mestesugul a ramas viu. Deocamdata. Ce va aduce viitorul, nimeni nu poate sti. Toti cei care traiesc din aceste mestesuguri si toti cei care iubesc piesele artizanale spera insa ca totul sa dureze cat mai mult si sa nu ajungem ca, peste cativa ani, sa putem vedea ceramica de Oboga sau obiecte din lemn doar in muzee.

Erotismul si pornografia numai in conditii speciale la TV

Conform deciziei CNA, nr. 78/2002, programele erotice sau pornografice nu pot fi difuzate pe teritoriul Romaniei decat in pachete optionale, codat si in intervalul orar 0.00 - 5.00. Operatorii de cablu care vor difuza astfel de programe in alte conditii decat cele prevazute de lege isi vor pierde licenta de emisie, se arata intr-un comunicat al Consiliului National al Audiovizualului.

Din strada in dormitor

Nepricepandu-ma la sport, nu stiu cum ar putea fi definit stilul jucatoarei de tenis Raluca Sandu. Moderatoarei TV care raspunde la acest nume ii plac insa, din cate mi-am dat seama, deschiderile. Mai exact, deschiderea usilor care duc catre dormitor. Nu o oarecare incapere, ci unul in care se face... "valva", daca este sa ne luam dupa o subdiviziune a emisiunii "La Strada" ce-si zice chiar asa, "Valva in dormitor". Asezata ca o adevarata sportiva, in pozitia "cu picioarele incrucisate pe scaun", blonda tenismena da la o parte, printr-un nevazut semn magic, usile dincolo de care se afla o alta prezentatoare, cea care duce greul, in aceeasi atitudine dezinvolta, numai ca s-a infasurat intr-un halat de baie! Ea si invitatii ei, un El si o alta Ea, tolaniti pe pat, platiti probabil mai degraba pentru a face reclama respectivelor vesminte decat pentru a discuta despre un subiect foarte fierbinte: simularea orgasmului. Ma rog, se poate vorbi despre orice, dar ceea ce apare cu totul si cu totul ridicol in stupida sceneta este distributia rolurilor. Ne-am obisnuit ca unele emisiuni de divertisment de la B1 TV sa fie injghebate pe principiul hodoronc-tronchismului sau, "unde dai si unde crapa", cum ar fi titlul "La Strada" (in italiana, ca altfel nu se poate) pentru sporovaieli ce au loc in holuri si pe terase. In dramaturgia de doi bani din "Valva in dormitor" nu se stie cine sunt gazdele si cine musafirii. Sa fie "apropitar" barbatul nu prea chipes, dar care isi dezgoleste lasciv picioarele in timp ce rontaie alune? Doar el este cel cocotat in varful patului, ca la el acasa. Dar blonda de langa respectivul? Nevasta nu-i poate fi, din moment ce isi da in vileag impulsuri erotice pe care cel de alaturi le contrazice cu aplomb: "Femeile nu se uita in jos, in jos ele simt". Atunci, cea mai vorbareata dintre toti, fata "innebunita sa faca valva in dormitor", cea de pe fotoliu, ce hram poarta? Poate o fi ea gazda, dar cine a mai pomenit o stapana a casei care isi trimite musafirii direct in pat? Si in tot acest timp, cand cei de mai sus dezbat "cum e mai bine sa fie femeile, imbracate sau dezbracate", ce face amfitrioana numarul unu (Raluca) aflata dincolo de usa dormitorului cu pricina? Se uita prin gaura cheii ca intr-un adevarat vodevil de mahala cu actorasi luati de pe "la strada", adusi sa joace roluri fara nici o noima? Gura pacatosului adevar graieste: "Cred ca dupa "Valva in dormitor" este timpul sa ma retrag" zice Raluca Sandu reaparuta la final dar, vai, nu are deloc aerul ca s-a gandit la ceea ce ne trece noua acum prin cap.

Trei carti noi la Editura Echinox

Editura clujana Echinox a lansat ieri, la Muzeul Literaturii Romane din Bucuresti, trei volume remarcabile, despre care au vorbit Alexandru Paleologu, Tudorel Urian, Mircea Martin si Virgil Candea. "Viata si petrecerea sfintilor" a lui Dosoftei, cel mai important volum prezentat de editura, este chiar o premiera, constituind prima "transliterare" in alfabet latin a cartii aparute in urma cu 320 de ani, evitata pana acum din cauza numeroaselor dificultati pe care le ridica textul insumand nu mai putin de o mie de pagini in original. Rod al unei munci de 10 ani a ingrijitoarei editiei, Florenta Rodica, volumul este un important reper pentru formarea limbii romane si se alatura celorlalte carti ale carturarului, "Psaltirea in versuri" si "Liturghierul", care au beneficiat pana acum de mai multa atentie. A doua carte, "Theodor Cazaban in dialog cu C. Badilita: Captiv in lumea libera", este si ea o surpriza, aducand in fata publicului un important personaj al exilului romanesc din Franta. Dialogul celor doi, "produce revelatii importante cu privire la diaspora romaneasca, Garda de Fier si Emil Cioran", dupa cum remarca Tudorel Urian. La randul sau, romanul "Chemarea lui Matei" al Florinei Ilis, calduros prezentat de Mircea Martin, are darul sa surprinda, atat prin noutatea absoluta in literatura romaneasca a limbajului folosit, inspirat din dezvoltarea noilor tehnologii informationale, cat si prin siguranta tonului si exactitatea termenilor ce nu lasa sa se intrevada ca avem de-a face cu un text de debut.

"In teatru, mai mult decat in arta plastica, avangarda sparge zilnic cate o limita"

De la "Iasii in carnaval" - spectacolul care vestea, premonitoriu, la Festivalul National de Teatru de la Cluj-Napoca din decembrie 1989, "schimbarea la fata" ce avea sa urmeze peste numai cateva zile - pana la "Lectia" si "Regele moare", de Eugen Ionescu (cu Teatrul "Csiky Gergely" Timisoara, respectiv, "Theatrum Mundi") - momente de varf la Festivalul National de Teatru I.L. Caragiale - 2002, Adriana Grand a fortat constant, impreuna cu regizorul Victor Ioan Frunza, cate o (noua) frontiera a expresivitatii scenice. - Ca scenograf a carui activitate sta sub semnul "provocarii", pana unde credeti ca mai poate merge avangarda, cand totul pare spus, experimentat, depasit? - Ca formatie, eu sunt artist plastic, nu scenograf. Dar scenografia m-a implinit si ma implineste mai mult. Asa cum sunt organizate acum, expozitiile de arta plastica par cumva depasite. Indiferent ce am expune pe simeza nu prea mai lasa fara replica pe nimeni. Pare ceva mort. Ma intereseaza, desigur, tot ce se intampla in acest spatiu al artei, dar nu pot sa nu observ ca plastica a ramas putin in urma vremurilor. Teatrul, in schimb, si-a intetit provocarile. In teatru - implicit si in scenografie - mai mult decat in arta plastica, avangarda sparge zilnic cate o limita. In ceea ce ma priveste, nu leg incercarile mele novatoare de un spectacol sau altul. Cred ca un artist care nu evolueaza nu poate fi numit artist. Mi-am dorit, programatic si pe termen lung, ca fiecare nou spectacol sa reprezinte un salt in creatia mea artistica. Uneori, acest salt nu este sesizabil din exterior. Cu "Lectia" si "Regele moare" ma inscriu in tendinta mea din ultimii ani, tot mai evidenta, de a ocoli scena italiana. Nu fiindca as avea ceva impotriva acesteia, nici fiindca multi ii profetesc deja disparitia, ci dintr-o nevoie interioara de altceva, de alte modalitati de amenajare a spatiului. De modalitati expresive intrinseci prezentului si care vin, parca de la sine, spre tine. - Intr-un context social atat de tensionat, cu dificultati sporite pentru cultura, multi "recomanda" restrangerea bugetului pentru un spectacol, sub sloganul estetic al "teatrului sarac"... - Eu, una, chiar nu stiu ce este "teatrul sarac". Nu inteleg. Publicul reactioneaza imediat la lipsa de calitate, la saracirea meschina a imaginii scenice. De la prima ridicare a cortinei, credibilitatea discursului scenic depinde si de calitatea imaginii. Asezat in fotoliul din sala de teatru (indiferent daca e vorba de spatiul scenic clasic sau de unul neconventional) spectatorul este atent la orice detaliu. Se uita la felul in care sunt imbracati actorii, ce fel de ciorapi sau pantofi poarta, cum si daca se armonizeaza culorile costumelor, decorului s.a.m.d., sanctionand lipsa de calitate, de fantezie, de profesionalism, la urma urmei. Economiile la sange, de dragul unor raportari contabile corespunzatoare, nu duc la nimic bun. Am facut si eu spectacole care au costat putin, fara a folosi, totusi, materiale ieftine. Nu se pot face montari memorabile fara sa se investeasca, pe langa multa creativitate si banii necesari. Fireste, exista o limita. Si, credeti-ma, tin cont intotdeauna de asta!

Animal X pune la cale o revolutie

Primii romani premiati la MTV Europe Music Awards, cei trei "Animal X", au terminat un nou album, "Revolution" pe numele sau. Nu doar titlul noului material suna englezeste, ci si doua dintre cele 10 piese ale sale. Prin aceasta miscare strategica, baietii vizeaza o iesire pe piata europeana. Discul, editat de Casa Music&Music, a prietenilor lor de la 3rei Sud Est, va fi lansat duminica, la Sala Polivalenta, incepand cu ora 18, prin ceea ce se anunta a fi un "megaconcert". Revolutia pusa la cale de Hiena, Vierme si Soparla va dura aproape 3 ore si va fi sustinuta, in cadrul acestui spectacol, de DJ Project, L.A., Cristiana Raduta si, cum altfel, 3rei Sud Est. Duminica se va inregistra si o premiera pe micul ecran: MTV va difuza in direct un concert romanesc.

La Onesti, trei elevi au distrus o carte rara

La Biblioteca Municipala "Radu Rosetti", din Onesti, au fost achizitionate, anul acesta, carti in valoare de 400 milioane lei, prioritate avand cartea pentru copii. Din pacate, eforturile de imbogatire a patrimoniului bibliotecii sunt umbrite de faptele iresponsabile ale unor vandali care rup foi din carti si, uneori, le distrug. Recent, trei elevi de la Liceul "Dimitrie Cantemir" au rupt o plansa cu instrumente optice din volumul "Optica", o carte foarte rara. Celor trei adolescenti li s-au retras permisele de intrare in biblioteca, dar pretioasa carte a ramas ciuntita. Multe volume sunt, literalmente, distruse, stricaciunile fiind descoperite, adeseori, de cititori. Unul dintre acestia constata, zilele trecute, cu mahnire: "Am vrut sa consult "Heraldica Romaniei", de Maria Dogaru, editia 1994, dar plansele de la pagina 182 pana la pagina 189, care ma interesau in mod deosebit, lipsesc. Ar trebui luate masuri mai severe impotriva acestor vandali".

Dictionar de filme romanesti

Tudor Caranfil se poate socoti un istoric si un critic fericit. La sfarsitul acestui an i-a aparut masivul "Dictionar universal de filme", iar in aceste zile un "Dictionar de filme romanesti". (Editura Litera International) ambele aparitii fiind premiere nationale in domeniu. Principiul structurant al acestui nou instrument de lucru, la indemana celor multi si interesati, este acelasi: o trecere in revista a cinematografului autohton din unghiul de vedere al maximei subiectivitati a unui autor care propune ierarhii uneori deconcertante si ne avertizeaza, in prefata: "Indaratnic, eu cred si acum ca majoritatea filmelor noastre, si nu neaparat cele care au raspuns comenzii politice imediate, au fost inepte. Nu numai din comanda "sociala" impusa a "organelor", ci din pauperitate si semidoctism estetic, din lene intelectuala si, mai ales, din lipsa unei autentice vocatii". Premisa nu este lipsita de interes, dar ramane de discutat cine sunt cu adevarat semidoctii, lenesii intelectuali, cei lipsiti de vocatie, atata timp cat din turnul de control al autorului Cristiana Nicolae apare supradimensionata, iar Mircea Veroiu un calofil care, uneori, a nimerit cate o secventa.

Ca pasarile cerului

Nu mi se intampla prea des ca filmele cuiva, nu unul-doua, ci in totalitatea lor sa ma trimita la o anume idee a unui poet. Am retineri in fata cinematografului asa-zis poetic. Daca se intampla totusi, ma suspectez de o lejeritate impresionista. Aki Kaurismaki - singurul cineast finlandez intrat cu adevarat in circuitul international, aflat acum pentru prima oara la o intalnire cu publicul larg, nu cel de cinemateca - imi compenseaza toate ezitarile. Cine ar putea sa conteste, raspicat, ca versul baudelairean, "Urasc miscarea care deplaseaza liniile", nu este identificabil cu insasi esenta cinematografului sau? Planuri putine, fixe, o rigiditate voita a jocului actoricesc, un aparat care se hotaraste cu greu sa schimbe unghiul, interpreti tematori sa nu disloce, cumva, prea mult aer, iata dispozitivul unui creator care contrazice superstitia dinamismului ca lege a cinematografului. Minimalism estetic? Un adevarat ascetism, lipsit insa de religiozitatea unui Bresson. Este atat de putina agitatie in filmele lui Kaurismaki, ca si cum viata insasi nu ar avea nevoie decat de un mic sambure ratacit pentru a renaste. Mai peticita, mai suie uneori, trezind cate un ras repede retras, viata, totusi, atat de departe de toata nebunia contemporanilor nostri, mereu pe goana, nu cumva sa piarda trenul. "Omul fara trecut" (Marele Premiu la Cannes 2002), barbatul snopit in bataie de niste derbedei, lasat fara rasuflare, apoi declarat mort, odata trezit la spital, se ridica brusc in capul oaselor, isi potriveste nasul bandajat, carmit intr-o parte de loviturile primite si o ia din loc, manat de o alarma interioara, hotarat sa traiasca, chiar daca din minte i s-au sters toate datele identitatii. Gaseste adapost intr-o comunitate a saracilor si, practicand un fel de robinsoniada, innoada din capete razlete o mica existenta, de la cultivarea cartofilor la injghebarea unui acoperis. Kaurismaki, a carui voluptate de a-i sicana pe emisarii organelor oficiale (politie, agenti de asigurari etc.) este bine cunoscuta, nu scapa prilejul de a-i ridiculiza pe reprezentantii lumii "asezate". Nici dragostea, redescoperita cu stangacie, nu are nevoie de acte de identitate. Cand le va redobandi, personajul numit M. nu va face nimic pentru a-si recapata si memoria. Viata poate fi luata de la capat intr-o stare de virginitate emotionala, o mai veche obsesie a cineastului, expusa acum mai explicit, poate chiar prea explicit, daca ne gandim la alte filme (Fata de la fabrica de chibrituri, Norii se imprastie, Juha). Ne despartim de erou, interpretat de Markku Peltola (un Jean-Pierre Leaud mai masiv) si de femeia de langa el (Kati Outinen, actrita fetis a autorului, premiata, anul acesta, la Cannes) leganati de acordurile unei melodii nostalgice despre trecut, amintiri, chiar despre ele. Minimalistul Kaurismaki (care este si muzician) nu a avut nevoie de mai mult: cantecul acela este prima achizitie a omului care, peste un timp, va avea alt trecut.

"Cutia Muzicala" se deschide din nou

Cutia Muzicala este un exemplu de longevitate printre emisiunile muzicale din Romania. Emisiunea isi regaseste locul in noua grila a Tele 7 abc, in fiecare sambata, incepand cu ora 17,30. Prezentatoare vor fi cele trei "Rebele", care isi propun sa va aduca saptamanal un cadou: o cutie plina de evenimente muzicale comentarii, critici si istorie muzicala, barfe si muzica... buna.

"Radacinile" muzicii prind aripi

Cu cateva luni in urma, Teodora Enache (voce), Marius Mihalache (tambal) si Lucian Maxim (percutie) au initiat proiectul "Radacini, omagiu Mariei Tanase", lansand un CD cu prelucrari dupa piesele marii interprete si sustinand, cu aceeasi ocazie, un concert la Teatrul Odeon. Aceasta intamplare artistica va "recidiva" astazi, in Sala Amfiteatru a Teatrului National Bucuresti, de la ora 19, cand, alaturi de cei trei muzicieni, vor evolua cunoscutul baterist Tudy Zaharescu si 8 membri ai Corului Radiodifuziunii Romane. Veti fi martorii unui spectacol in care radacinile traditiei prind aripi prin inspiratia artistilor prezentului.

Dans la Odeon

Fidel programului sau de deschidere catre alte arte, Teatrul Odeon continua seria proiectelor dedicate dansului. Dupa succesul Galelor lunare de dans organizate de coregraful Razvan Mazilu, programul continua cu premiera spectacolului Dans la Odeon 1, care va avea loc duminica, 15 decembrie, la ora 19.00. Spectacolul este alcatuit din doua parti: Sarea pamantului, cu participarea extraordinara a lui Grigore Lese, danseaza compania Contemp a Teatrului National de Opereta "Ion Dacian", in coregrafia Lilianei Iorgulescu si Bolero. Regele pierdut, o coregrafie semnata de Claudia Martins si Rafael Carrico din Portugalia, dansata de Razvan Mazilu in scenografia lui Sergiu Nap. Noua productie va intra in repertoriul curent al teatrului.

Misterul femeilor goale. 40 de nuduri expuse intr-o galerie noua

40 de nuduri expuse intr-un spatiu deosebit de stereotipul multora dintre galeriile bucurestene mai pot fi vazute doar pana duminica, 15 decembrie, in galeria din strada Aviator Iliescu, nr. 37. Daca spunem ca cel care semneaza picturile este Sava Stoianov, pictor si sculptor caruia nu-i lipseste recunoasterea criticilor (care nu s-au sfiit sa-i acorde numeroase premii, el fiind si autorul lucrarii "Aripi si zbor", amplasata la Aeroportul International Otopeni) si a publicului, invitatia de a poposi in galerie nu poate fi refuzata. Iar nudul feminin, cel care i-a "chinuit" si i-a "fericit" pe cei mai multi dintre artisti se lasa surprins in forme si culori care ii dezvaluie sau ii adancesc misterul. Curbele si liniile, ca si tonurile calde sau puternice se intalnesc pentru a accentua o forma si pentru a le induce pe celelalte, ca intr-un joc cu reguli bine stabilite de dozare a spatiilor pline si a celor vide. Gandirea de sculptor se simte in "economia" liniilor, in matematica imbinarilor, si, tocmai de aceea, nudurile sale stau sa se desprinda, sa vina spre privitor, sa depaseasca spatiul limitat al tabloului. Iar galeria, asemeni unei cochilii, in care urci pentru a descoperi alveole cu pereti acoperiti de tablouri, este un cadru ideal pentru a gazdui atata mister. Pentru ca, pana la urma, acesta este secretul femeilor goale ale lui Sava Stoianov, insa cata frumusete si cat mister ascunde fiecare lucrare ramane sa decideti fiecare.

Fac ce vreau cu corpul meu

Am cotizat ani de zile la Asigurarile de Sanatate, am platit CAS-ul in fiecare luna si pana acum n-am primit de la "stat" nici macar un faringosept. Multi oameni, in special tineri, nu inteleg de ce trebuie sa plateasca pentru servicii pe care nu le folosesc. Aceleasi persoane "marca" bucuroase banul cand trebuie sa se asigure pentru calatoriile in strainatate, unde stau doar trei-patru zile, nu o viata. Principiul e acelasi: platesti o suma mica, eventual degeaba, ca sa primesti mult mai mult, cand dai de necaz. A te plange ca n-ai primit destul de la Asigurarile de Sanatate e ca si cum ti-ai dori sa fii bolnav. Unii isi cheltuiesc "creditul", chiar daca pe moment nu cer nimic de la sistem. Unul care fumeaza sau bea de rupe, pretinde acelasi tratament ca o persoana cumpatata, atunci cand il loveste boala. Sistemul public achita astfel nota de plata pentru excesele personale. Astfel intervine o diferenta majora fata de asigurarile clasice. Un pilot de incercare sau o tanara care practica alpinismul vor plati mai mult, ca sa-si asigure riscuri mai mari, fata de un contabil a carui unica pasiune este colectionarea de timbre. Deja unele Case de asigurari de sanatate private isi permit sa verifice nivelul de nicotina din sangele clientului, tarifandu-i in plus pe fumatori. Chiar si sistemele publice vor prelua metoda, pe masura ce pretul testelor scade. Se considera ca este incorect ca o persoana care isi protejeaza sanatatea sa plateasca pentru ca altul sa-si permita viciul. Pana si legea romaneasca permite sanctionarea "contravenientilor". Teoretic, daca medicul ii recomanda sa nu mai consume sare si pacientul continua sa manance muraturi, pierde dreptul la tratament gratuit. Omul poate face orice cu propriul corp, dar nu pe banii altora. Sa se trateze in privat, daca nu poate renunta la excese. De ce sa-i tratam pe drogati, se pot intreba, atunci, fumatorii? Din punct de vedere practic, ca sa nu ne dea in cap! Dependenta de droguri nu afecteaza doar corpul victimei, ci si pe cei pe care i-ar putea agresa un astfel de pacient scapat de sub control. In al doilea rand, un tanar se drogheaza pentru ca societatea nu l-a protejat suficient, avand de ce sa-si spele din pacate. Mai ramane problema ridicata de persoanele care vor sa-si vanda organe pentru transplant, pentru ca sunt ale lor si au nevoie de bani. Aici am intalnit doua modele. De regula, "donatorul" e un tanar extrem de lenes. In conditiile in care orice munca pare mai onorabila decat automutilarea, e binevenita legea in vigoare, ce considera infractiune vanzarea de organe. Au aparut, recent, adulti respectabili si chiar bunici care vor sa-si vanda rinichiul, pentru ca nu au ce manca. Daca se accepta incalcarea legii in acest caz, atunci ar trebui sa fim de acord si cu cei care fura "de foame". Bunicuta care vrea sa incalce legea este saraca pentru ca au furat-o tot felul de escroci, cu acte. Incalcand si ea legea, nu face decat sa justifice hotiile, de la cel mai de jos pana la cel mai inalt nivel. Plus ca devine mai saraca cu un rinichi, si mai ales pe ea o vor prinde.

Ultima ora in medicina

Injectie impotriva osteoporozei In Statele Unite s-a dat unda verde comercializarii unui tratament impotriva osteoporozei. Tratamentul, mai putin obisnuit, se administreaza prin injectii in coapsa sau in abdomen. Teriparatida, extrasa din hormonul paratiroidian care regleaza concentratia de calciu in sange, a fost testata timp de 19 luni pe un lot de peste 1.900 de femei la menopauza. Tratamentul zilnic cu injectii a avut rezultate bune, constatandu-se la paciente o crestere a denistatii minerale osoase la nivel vertebral si a oaselor bazinului. Teriparatida s-a dovedit mai eficace ca administrarea de vitamina D si calciu, asa cum se proceda pana acum. Noul tratament trebuie totusi efectuat sub control strict, avertizeaza medicii. Slabirea brusca nu e periculoasaUn studiu britanic recent arata ca fluctuatiile in greutate nu cresc in mod special riscul de deces. Cercetatorii au urmarit variatiile greutatii a peste 5.600 de englezi, timp de 14 ani, constatandu-se ca mortalitatea era doar o idee mai scazuta la barbatii cu o greutate stabila. Mortalitatea mai ridicata la barbatii cu variatii mari de greutate se explica in mare parte prin patologiile preexistente si prin prezenta factorilor de risc cardiovascular. Concluzia: nu exista dovezi definitive care sa demonstreze ca fluctuatiile in greutate sau pierderile dramatice de kilograme ar putea fi periculoase pentru sanatate. Specialistii recomanda totusi o alimentatie sanatoasa si exercitii fizice pentru a preveni obezitatea.